Burete de peruca.
Coprinus comatus Fam Coprinaceae.
Denumiri populare: bureti, popenchi, caciula sarpelui.
Descriere- Ciuperca cu viata scurta, comestibila, intalnita din aprilie pana in noiembrie, prin gradini, parcuri, locuri cultivate. Prefera solurile ingrasate. Sporadica. Palaria ovoidal cilindrica, inalta de 5-10cm groasa de 3-6cm cu marginea brazdata de santuri. Fata superioara tomentos viloasa, alba, in crestet de culoare ocru. Fata inferioara cu lamele libere albe, apoi roz, in cele din urma se transforma intr-un lichid negru. Piciorul cilindric lung de 10-15cm, gros de 1-1,25cm alb, fistulos, usor dilatat la baza, prevazut cu un inel alb mobil. Carnea frageda, alba, apoi roz, miros si gust placut. Spori ovoizi sau elipsoidali netezi, negri.
Alimentatie: valoare alimentara foarte marie. Dupa recoltare trebuie imediat gatite pentru ca se inmoaie. Este folosit la supe, tocane. Nu se conserva.
Burete de peruca bureti popenchi caciula sarpelui palaria sarpelui ciuperci comestibile bureti comestibili Administratie militara austriaca: noiembrie 1789 - iulie 1791
Burete de roua.
Coprinus micaceus. Fam. Coprinaceae.
Ciuperca intalnita in foarte multe locuri in special unde exista lemn in putrefactie, sau la baza copacilor. Se gaseste din luna Mai pana in noiembrie.
Palaria aproape sferica, apoi conica, campanulata de 2-5cm, la inceput acoperita cu un val fainos. Fata superioara striata galbena-ruginie sau roscata, la maturitate glabra si crapata. Fata inferioara cu lamele scurte, inegale aproape libere, albe apoi negricioase.
Piciorul alb fara inel inalt de 5-10 cm diametrul 0,3-0,6cm. Carnea alba, fara miros caracteristic.
Alimentatie- consumata in unele zone din tara sub forma de supa, papricas sau pregatita cu oua. Se evita consumarea bauturilor alcoolice inainte de masa cel putin 24 ore, pentru ca substantele active ce le contine ciuperca, in combinatie cu alcoolul provoaca intoxicatii. De la culegere nu rezista decat cateva ore.
Burete de roua bureti de roua ciuperci de roua ciuperci pe trunchi ciuperci in mai Administratie militara austriaca: noiembrie 1789 - iulie 1791
Burete dulce.
Lactarius volemus. Fam. Russulaceae.
Denumiri populare: burete laptos, burete rosu, laptuca dulce, pita vacii, painea padurii, rascov auriu, vinetica cu lapte.
Descriere- Ciuperca comestibila intalnita din iunie-noiembrie, prin paduri in special sub mesteceni. Palarie convexa, apoi intinsa, putin deprimata la centru, cu aspect de palnie larg deschisa, diametrul 6-15cm, marginea usor rasucita spre fata inferioara, carnoasa. Fata superioara pruinos catifelata, portocalie, de un rosu brun sau galbuie. Fata inferioara cu lamele albe-galbui, stranse, subtiri, putin decurente, la atingere se pateaza in rosu.
Piciorul cilindric, tare, plin, lung de 10-12cm diametrul 2-3cm, neted sau usor pruios. Carnea alba sau usor galbuie, cu latex alb, vascos, miros placut, gust dulce de nuci proaspete.
Alimentatie. Valoare alimentara mica. Foarte gustoasa. Se consuma cruda ca salata, sau alte tipuri de preparate culinare. Se conserva pentru iarna prin uscare, in otet sau se mureaza. Salata preparata din ciuperci uscate este foarte gustoasa. 2-3 felii de ciuperca uscata adaugate la supa de carne, gulas, legume, tocanita de vita le confera gust si miros placute.
Burete dulce burete laptos burete rosu laptuca dulce pita vacii painea padurii rascov auriu vinetica cu lapte ciperci paduri de mesteacan ciperci salata salata ciuperci crude ciperci supa tocanita de ciuperci Administratie militara austriaca: noiembrie 1789 - iulie 1791
Buretele vacii.
Lactarius subdulcis. Fam Russulaceae.
Ciuperca comestibila intalnita in lunile Iulie-noiembrie prin padurile de foioase pe solurile argiloase.
Descriere- Palaria putin carnoasa, mamelonata, diametrul 3-7cm. Fata superioara fara zonatii concentrice, la inceput rosie-bruna, apoi brun-rosiatica. Fata inferioara cu lamele mai deschise la culoare. Picior plin spongios, apoi gol, lung de 2,5-5,5cm, diametrul 0,4-1cm, de culoarea palariei. Carnea compacta, sfaramicioasa palid rosiatica la inceput dulce, apoi amaruie, latex alb, miros neplacut.
Alimentatie- Valoare alimentara mica. Utilizata in unele zone pentru diferite preparate culinare.
ciuperci iunie ciuperci iulie ciuperci usoare ciuperci preparate culinare ciuperci culinare cuperca vacii Administratie militara austriaca: noiembrie 1789 - iulie 1791
Bureti iepuresti.
Polypilus umbellatus. Fam. Scutigeraceae.
Ciuperca comestibila intalnita in lunile VIII-IX pe cioate si la baza trunchiurilor de stejar unde formeaza tufe de 50cm.
Descriere- baziocarpul este alcatuit din mai multe palarii, sustinute de picioruse pornite dintr-un trunchi comun, cu aspect general umbeliform ramificat. Palaria plan-convexa cu diametrul de 2-3 cm ombilicata, marginea usor rasucita. Fata superioara pruinoasa, fin scuamoasa, bruna cenusie sau bruna deschis. Fata inferioara cu tuburi sporifere foarte scurte, lung-decurente pe picior, albe prevazute cu pori mici poligonali. Trunchiul si ramificatiile albicioase. Carnea subtire alba, moale, suculenta, gust dulceag, miros de faina.
Alimentatie- valoare alimentara mica. Folosita numai in stadiul tanar.
Bureti iepuresti bureti iulie bureti septembrie bureti trunchi de stejar burete iepure ciuperca iepure tipuri de ciuperci clasificare ciuperci Administratie militara austriaca: noiembrie 1789 - iulie 1791
Bureti galbiori.
Lactarius mitissimus Fam Russulaceae.
Descriere: ciuperca ne comestibila. intalnita in lunile sept-oct, printre perinite de muschi din padurile de rasinoase. Palaria mamelonata diametrul 3-5cm. Fata superioara portocalie, putin vascoasa pe timp umed. Fata inferioara cu lamele crem ocracee. Picior plin, apoi gol, lung de 3-8cm diametrul 0,4-0,9cm portocaliu deschis. Carnea galbuie cu latex alb, gust amar, miros mai mult sau mai putin ne placut.
Bureti galbiori ciuperca necombestibila bureti octombrie ciuperci noiembrie bureti octombrie bureti noiembrie burete galben Administratie militara austriaca: noiembrie 1789 - iulie 1791
Buza caprei.
Boletus subtomentosus. Fam. Boletaceae.
Descriere: ciuperca comestibila intalnita in lunile VII-X, pe soluri acide din padurile de foioase, conifere, etc. Palaria convexa, carnoasa, diametrul pana la 10 cm. Fata superioara tomentoasa, bruna-olivacee sau bruna-galbuie, uscata de cele mai multe ori crapata. Fata inferioara cu tuburi sporifere cu pori largi, colturosi, dintati, galbeni. La atingere se albastresc. Piciorul cilindric, adesea sinuos, lung pana la 10 cm diametrul 1-2cm, galbui ornamentat cu striuri brunii. Carnea moale, galbuie-albicioasa, sub cuticula brunie, miros si gust placut.
Alimentatie- valoare culinara si nutritiva mica.
Buza caprei ciuperci iulie octombrie ciuperca palarie convecsa ciuperca miros si gust placut paduri cu ciuperci harta ciupercilor in romania ciuperci in romania Administratie militara austriaca: noiembrie 1789 - iulie 1791
Craita.
Amanita caesarea. Fam. Amanitaceae.
Denumiri populare: burete domnesc, craint, roinita.
Descriere- Ciuperca comestibila intalnita in luna Iulie prin cerete, gorunete, stejaris. Palaria sferica, semisferica, apoi intinsa, cu marginea fin striata, diametrul 8-20cm. Fata superioara cu cuticula neteda, stralucitoare, portocalie sau galben-portocalie, rar acoperita cu resturi de val. Fata inferioara cu lamele late, galbene aurii, libere, largi, inegale. Piciorul cilindric, ingrosat la baza, neted, apoi usor spongios, carnos, plin, lung de 8-16cm, diametrul 2-3cm, cu inel lat striat, de aceiasi culoare. Valva membranoasa, alba, densa, persistenta, rezistenta la rupere, cu aspectul unui saculet lobat. Carnea alba-galbuie, moale, miros si gust placut.
Alimentatie: foarte buna cu foarte mare valoare alimentara. Folosita la diferite tipuri de supe, mancare. Pentru iarna se usuca. Mult pretuita de Romani. Gurmanzii o considera cea mai gustoasa ciuperca.
craita burete domnesc craint roinita diferite tipuri de supe ciperci uscate pentru iarna Gurmanzii o considera cea mai gustoasa ciuperca luna Iulie prin cerete gorunete stejaris Administratie militara austriaca: noiembrie 1789 - iulie 1791
Situat la 30 km de Brasov, intre Muntii Bucegi si Piatra Craiului, Castelul Bran este un important monument national si punct de reper al turismului din Romania, datorita atat frumusetii lui, a peisajului, cat si a legendei contelui Dracula, al carui spirit bantuie inca aceste locuri stravechi.
Prima atestare documentara a Castelului Bran o reprezinta actul emis la 19 noiembrie 1377 de Ludovic I d'Anjou prin care brasovenii primeau privilegiul de a construi Cetatea "cu munca si cheltuiala lor proprie" ... In schimb, regele confirma subordonarea a 13 localitati fata de Cetate. Conducerea Cetatii Bran era incredintata unui castelan, care avea si atributii jurisdictionale, iar garnizoana permanenta era compusa din arcasi si balistari. Intre anii 1419-1424, Cetatea revine in posesia lui Sigismund.
La sfarsitul secolului al XV-lea Cetatea Bran este subordonata autoritatii comitetului secuilor, raspunzator de apararea sud-estului Transilvaniei, iar din timpul lui Iancu de Hunedoara trece sub conducerea voievodatului Transilvaniei. De-a lungul vremii Cetatea Bran si-a indeplinit cu prisosinta rolul de aparator impotriva invaziei turcesti.
castelul bran bran transilvania bran brasov bran romania castele transilvania castele ardeal castele romania cel mai frumos castel castel regesc castel regina maria bran regina maria Administratie militara austriaca: noiembrie 1789 - iulie 1791
Sfantul Mucenic Gheorghe
Sfantul Mucenic Gheorghe s-a nascut in Capadocia, intr-o familie crestina, si a trait in timpul domniei imparatului Diocletian. Inca de tanar ramane fara tatal sau, care a murit marturisind credinta crestina. Impreuna cu mama sa, se muta in Palestina. Urmeaza cariera militara, ajungand comandant in armata imparatului Diocletian. In anul 303, cand imparatul a inceput persecutiile impotriva crestinilor, Sfantul Gheorghe a marturisit chiar inaintea lui Diocletian credinta in Hristos.
Acatistul Sfantului Gheorghe
Troparul Sfantului Mare Mucenic Gheorghe (glas 4)
Ca un izbavitor al celor robiti si celor saraci folositor, neputinciosilor doctor, conducatorilor ajutator, Purtatorule de biruinta, Mare Mucenice Gheorghe, roaga pe Hristos Dumnezeu sa mantuiasca sufletele noastre.
Condacul 1
Mult nevoitorului al lui Hristos, Marelui Mucenic Gheorghe, acum toti din suflet sa-i cantam, laudandu-l pe el in sfintitele locasuri, ca pe un preastralucit mare soare al mucenicilor; si ca unul aparator al credinciosilor si ajutator, cu credinta sa-i strigam: Bucura-te, Mare Mucenice Gheorghe!
Icosul 1
Inger intru nevointa cu adevarat te-ai aratat, purtatorule de biruinta al lui Hristos Gheorghe; ca materialnic si cu trup fiind, vitejeste pentru credinta ca un nematerialnic si fara de trup te-ai nevoit; pentru aceasta strigam tie unele ca acestea:
Bucura-te, ca te-ai aratat fire mai presus de fire.
Bucura-te, ca te-ai aratat materie mai presus de materie.
Bucura-te, tanarule, veselule si preafrumosule.
Bucura-te, incepatorule de nevointa al lui Hristos preaalesule.
Bucura-te, inger in trup, care covarsesti pe cei muritori.
Bucura-te, lumescule om, mai presus de lume cu mintea.
Bucura-te, ca intru nevointa in chipul soarelui te-ai aratat.
Bucura-te, ca, dupa fel, ca un inger te-ai infatisat.
Bucura-te, adevarata lucrare a darului.
Bucura-te, curata nelucrare a firii.
Bucura-te, cel prin care credinta s-a inaltat.
Bucura-te, cel prin care ratacirea s-a stricat.
Bucura-te, Mare Mucenice Gheorghe!
acatistul sfantului gheorghe Administratie militara austriaca: noiembrie 1789 - iulie 1791
