ciuperci de stejar si fag



Clitocibe

Clitocibe.
Clitocybe alexandri. Fam. Tricholomataceae.
Descriere: ciuperca comestibila intalnita in lunile IX-X pe solul padurilor de rasinoase din etajul montan. Palaria groasa carnoasa cu diametrul de 10-15cm. Fata superioara roscat bruna. Fata inferioara cu lamele decurente, brune crem. Piciorul lung de 5-7cm, cu diametrul de 2-4cm, alb murdar, lanos la baza.
Alimentatie- ciuperca cu mare valoare alimentara utila la diferite preparate culinare.

Clitocibe ciuperca comestibila ciuperci paduri rasinoase paduri etaj montan ciuperca rosiatica ciuperca reteta

Ciuperci otravitoare

Ciuperci otravitoare.
in comparatie cu numarul mare al ciupercilor, cele otravitoare reprezinta un procent destul de mic. Actiunea lor toxica se datoreste unor substante numite alcaloizi. Toxicitatea alcaloizilor este diferita la diverse specii de ciuperci. Cea mai toxica dintre ele este Amanita phalloidea care provoaca intoxicatii mortale. Ea contine mai multe substante toxice ca: falina (cu actiune hemolitica), amanitina, faloidina.
Simptomele de intoxicare apar abia dupa 8-12 ore de la consumarea ciupercilor si constau in dureri de stomac, voma, diaree, tulburari nervoase, paralizia inimii. in functie de cantitatea de ciuperci ingerate intoxicatul poate sa traiasca intre 24 ore si 6 zile.
Speciile Amanita verna si Amanita virosa produc simptome asemanatoare cu prima. A. Muscaria contine substanta toxica muscarina care provoaca sindromul muscarian ce se manifesta prin tulburari gastrointestinale si nervoase, halucinatii, dar foarte rar acesta intoxicatie este mortala. Tulburari asemanatoare dau si A. pantherina precum si alte specii. De pilda: Tricholoma tigrinum, Hebeloma crustuliniforme s.a. provoaca tulburari gastrointestinale. Chiar si ciupercile inofensive sau comestibile, daca sunt consumate in cantitate prea mare, pot cauza indigestii.

dureri de stomac voma diaree tulburari nervoase paralizia inimii tulburari gastrointestinale şi nervoase halucinaţii indigestie ciuperci Ciuperci otravitoare

Higrocibe

Higrocibe.

Hygrocybe punicea. Fam. Hygrophoraceae.

Ciuperca comestibila intalnita in perioada VIII-X, prin pasuni, fanete si poiene. Palaria este la inceput convexa si mamelonata, apoi intinsa si in cele din urma in forma de palnie, uneori ondulata si crapata la margine, diametrul 5-12cm. Fata superioara neteda, rosie ca sangele. Fata inferioara cu lamele galbene, portocalii sau rosii, groase, spatiate. Piciorul cu suprafata fibros-striata, in interior gaunos, inalt de 6-8cm, diametrul 1-2,5cm, galben-portocaliu sau rosu, la baza alb. Carnea alba, groasa, fragila, dulce.

Alimentatie- valoare nutritiva foarte mare. Preparata capata gust si miros placut. Coloreaza mancarea in galben rosiatic. Foarte bune pentru supe si alte preparate culinare.

ciuperca comestibila Higrocibe ciuperca palarie convexa Hygrocybe punicea ciuperci pe pasuni

Iasca de cioata

Iasca de cioata.

Fomes marginatus Fam. Poliporaceae.

Descriere: se intalneste la conifere, foioase, foarte frecvent in zona de munte. Ea poate fi recunoscuta dupa urmatoarele caracteristici: corpurilefructifere au forma de copita de cal, de 10-30 cm in diametru, cu zone concentrice, de culoare albicioasa la inceput si bruna-rosiatica la maturitate, cu o margine caracteristica rosiatica, lucioasa. Pe partea inferioara sunt albicioase, la atingere se brunifica, au pori circulari, mici albiciosi-galbui.

Iasca de cioata Fomes marginatus Fam. Poliporaceae ciuperci de munte ciuperci padure conifere ciuperci in padure foioase ciuperca copita cal

Higroforus

Higroforus.

Hygrophorus penarius. Fam. Hygrophoraceae.

Descriere- Ciuperca comestibila intalnita toamna in lunile IX-X pe soluri calcaroase, prin padurile de foioase, mai ales de fag si stejar. Palaria convexa, apoi mai mult sau mai putin plana, compacta, diametrul 4-10cm de mai multe ori cu marginea ondulata si rasucita in sus. Fata superioara alba pana la palid-ocru. Fata inferioara cu lemele decurente, albe, pana la ocru palid. Piciorul alb, compact tare inalt de 4-7cm diametrul 1-2,5 cm adesea curbat si ascutit la baza si cu nuanta galbuie. Carnea groasa, alba, gust piperat, specific, miros placut de fructe.

Alimentatie-valoare alimentara foarte mare. Utilizata numai pentru anumite preparate culinare (musaca cu sos tartar, cu sos vanatoresc, pane, ca salata).

Atentie se poate confunda cu Clitocybe phyllophila care este otravitoare.

Hygrophorus penarius Fam. Hygrophoraceae ciuperca comestibila ciuperca toamna paduri foioase paduri fag si stejar

Ciuperci coapte conservate in otet

 Ingrediente si cantitati:

1 kg ciuperci mari, 250 ml otet de 9 grade,
500 ml apa, 60 g sare, patrunjel si marar verde,
piper boabe, cateva felii de lamaie,
100 ml ulei, foi de dafin

 

conservarea ciupercilor in otet ciuperci coapte



Cuvinte cautate

comanici radu merisanu gheorghe tort de post reteta vremea siria kappa prajitura cu iaurt haituri de sfintul vasile ciuperci cu cartofi si oua milk shake cu pepene galben speranta si prietenii vol 10 prajitura cu branza si visine gornic trandafir paulin prajituri cu foi de placinta asandei sorinel maxim stelian dobirceanu mihai
 
213.136.76.7