Druizii si preotii daci



Manastirea Balaciu

 



Numita si Pitesteanu, este manastire de calugari, 3 vietuitori, reinfiintata in 1991, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" (15 august). Se afla in com. Balaciu, jud. Ialomita, la 27 km E de Urziceni si la 81 km NE de Bucuresti, pe DE si calea ferata Slobozia – Urziceni.

Manastirea Balaciu Numita Pitesteanu Balaciu jud. Ialomita manastirea Gherontie Episcopul asezari geto-dacice de tip dava manastiri ialomita manastiri ialomitene biserici ialomita Druizii si preotii daci

Manastirea Cetatuia Buzau

 



Este manastire de calugari, cu hramul "Schimbarea la Fata" (6 august). Se afla in satul Hales, com. Tisau, jud Buzau, la 26 km NV de Buzau, 7 km S de manastirea Ciolan, pe drumul modernizat Buzau - Vernesti – Tisau. A fost construita pe o vatra dacica, in sec. XVIII.

Manastirea Cetatuia Buzau manastire de calugari satul Hales com. Tisau jud Buzau construita pe o vatra dacica manastire buzau locas cult buzau calugari buzau Druizii si preotii daci

Manastirea Dragomirna

 



Este manastire de calugari, 50 vietuitori, cu hramul “Coborarea Duhului Sfant” (duminica a opta dupa Pasti). Se afla in com. Dragomirna, jud.Suceava, la 12 km N de Suceava.

Manastirea Dragomirna manastire de calugari hramul Coborarea Duhului Sfant Anastasie Crimca Marele Logofat Lupu Stroici atelier de covoare fabrica de lumanari manastiri din suceava manastirile din suceava harta manastirilor suceava Druizii si preotii daci

Manastirea Locuri Rele





Este manastire de calugari, 1 vietuitor, cu hramul "Schimbarea la Fata" (6 august). Se afla in com. Schela, jud. Gorj, la 32 km N de Tg. Jiu si 25 km S de Petrosani, pe drumul modernizat si calea ferata Tg. Jiu - Petrosani, la 4 km de manastirea Lainici. Drumul natural este greu accesibil, doar cu piciorul sau calare.

Manastirea Locuri Rele manastire de calugari com. Schela jud. Gorj manastirea Lainici Lupu Stolojan si Cartianu ierom. Dionisie Stefanescu Druizii si preotii daci

Manastirea Rogoz


 


Este manastire de calugarite, 9 vietuitoare, reinfiintata in 1991, cu hramul "Sfanta Treime" (a doua zi dupa Rusalii). Se afla in com. Slobozia Bradului, la 14 km N de Rm. Sarat si 28 km S de Focsani, pe drumul modernizat Rm. Sarat - Focsani (38 km).

Manastirea Rogoz manastire de calugarite hramul Sfanta Treime com. Slobozia Bradului preotii Manea si Armean Grigore Ghica voievod Druizii si preotii daci

Zama de mei

Ingrediente:

• 1 ceascã de mei • 1 litru supã de legume
• 1 pumn de salvie • 1 ceapã
• 1 lingurã ulei • sare, piper, boia, cât e cheful
• 1 linguriþã chimen • pãtrunjel

Zama de mei ciorba de mei zeama de mei zeama de post ciorba de mei post retete dacice preparate dacice cum se face zama de mei cea mai veche reteta retete vechi cele mai vechi retete romanesti Druizii si preotii daci

Linte de post

Ingrediente:

• 400 g linte • 1 ceapã (tocatã)
• 500 ml supã de legume • 1 morcov (ras)
Adaos la gust:
• 2 linguri otet • 1 lingurã untdelemn
• 1 ceapã • 3-4 cãtei usturoi (tocat)
• sare, piper

Linte de post retata de post cu linte retete de post dacice preparate dacice linte cu ceapa de post cum fac mancare de linte mazare linte bob fasole cum fac ciorba taraneasca cum fac ciorba de legume Druizii si preotii daci

Trufe in Transilvania

Trufele sunt numite ÅŸi diamantele negre ale pamântului sau diamantele gastronomiei, delicatese de neegalat. Trufele sunt ciuperci care cresc in pamant in mod normal la adâncime de 10-40 cm
Trufele sunt ciuperci Ascomycete ce aparÅ£in genului Tuber. Trufele se gasesc în emisfera de Nord, între 25 ÅŸi 60 grade latitudine în climat foarte diferit: tropical, mediteraneean, temperat sau temperat rece, continental sau continental rece.

Trufe in Transilvania trufe caini dresati caini pentru trufe zonele trufelor harta trufelor carti trufe trufe in romania trufe in europa trufa afacere retete trufe ciuperci scumpe porci trufe Druizii si preotii daci

Ghebe

Ghebe
Armillariella tabescentes. Fam. Tricholomataceae.
Ciuperca comestibila intalnita toamna VIII-X in grupuri reunite mai multe in manunchi, pe radacini si trunchiuri de copac putrede, in padurile de foioase, mai ales de stejar. Palaria convexa apoi intinsa, 5-6cm diametru cu marginea rasucita in jos, subtire, striata. Fata superioara bruna-galbuie, cu scvame cafenii. Fata inferioara cu lamele putin decurente, alb-galbuie. Picior fara inel. Carnea subtire alb-galbuie, gust amar-astringent, miros de lemn umed.
Alimentatie- foarte apreciata, gustoasa cu mare valoare alimentara.

ghebe ghebe cresc in manunchi ciuperci in manunchi ciuperci pe radacini si trunchiuri de copac ciuperci in paduri de stejar ciuperca miros lemn ciuperci gustoase Druizii si preotii daci

Ciuperci asiatice- Cordyceps

 

Ciuperci asiatice- Cordyceps.
(Cordyceps sinensis).
Cordycepsul este o ciuperca considerata ca un „cadou al zeilor” fiind cunoscuta si utilizata in medicina traditionala chineza de mai bine de 1200 de ani. Numele de cordyceps inseamna „iarna larva, vara planta” si se datoreaza faptului ca intr-o parte a ciclului sau biologic, in calitate de ciuperca, exista sub forma de planta, iar in cealalta sub forma de insecta (aflata in stadiul de larva). Acest fapt este mentionat pentru prima data in „Noul concept al farmacologiei” aparuta in China in 1757.
Etapele de metamorfoza si de simbioza (sau mai bine zis parazitoza) a cordycepsului pot fi rezumate astfel: vara dupa maturarea sporilor ciupercii, acestia se imprastie si nimerind pe larva omida) unui anumit fluture o paraziteaza, trecand de la stadiul vegetal la cel animal. Larva infectata se ingroapa in pamant unde hiberneaza sub forma de gogoasa, timp in care sporii de ciuperca se hranesc cu nutrientii din larva. Daca acestia se termina, cordycepsul este nevoit sa treaca la alimentarea cu radacinile unor plante, rezistand sub pamant la foame, frig si lipsa de oxigen vreme destul de indelungata. Primavara sporii trec la cresterea sub forma de planta, formeaza spori si ciclul se repeta.
Cordycepsul se gaseste destul de rar si poate fi intalnit la altitudini in jur de 3500m, in locuri izolate din Tibet, in provinciile Siciuani, Iuninani si Tanhai. Miceliul ciupercii este bogat in nutrienti si componenti biologici activi, din care putem enumera: acid cordycepic, acid glutamic, manitol, proteine, aminoacizi, polizaharide, magneziu si calciu, substante care fac din aceasta ciuperca extraordinara un mijloc de ameliorare a tonusului organismului.

Ciuperci asiatice- Cordyceps ciuperca cadoul zeilor Noul concept al farmacologiei ciuperca altitudine ciuperca tibet Stimuleaza funcţiile organismului din punct de vedere fizic psihic şi imunitar protectoare renale şi pulmonare scade nivelul colesterolului Druizii si preotii daci



Cuvinte cautate

platica marinata pentru iarna zalau creier la gratin beltechi viorel madalin fragiditate capilara uraturi pentru sefi versuri motoi florin blue milk muschi porc umplut sona stefan doru lupus pernio ciobanu eugen o reteta de mancare in limba franceza prajitura cu lapte praf simpla rusu bogdan
 
213.136.76.7