ficat cu smintina



Cartofi frantuzesti cu cotlete de porc

Ingrediente:

Cartofi frantuzesti: 700-800 g cartofi fierti in coaja
4 oua, 50 g unt, 1 lingura pesmet, sare , 300 g smintina.
4 cotlete de pore, mustar, boia dulce,
100 g slaninuta afumata, faina, ulei pentru prajit.

Cartofi frantuzesti cu cotlete de porc cartofi cu smantana cartofi la cuptor cu smantana cartofi cu oua retete frantuzesti retetele bunicii cartofi copti frantuzesti ficat cu smintina

Paste cu ardei grasi

Ingrediente:

400 g paste, 3 ardei grasi galbeni
1 ardei gra rosu sau capia, fire de busuioc
1 ceapa, 1 catel de usturoi, 150 ml . smantina dulce
ulei de masline, cimbru uscat.

Paste cu ardei grasi retete romaneasca de paste ardei grasi caliti retete cu ardei gras ardei gras galben ardei rosu capia paste modern paste pe vatra paste cu parmezan paste cu smantana ficat cu smintina

Cartofi picanti si pui cu susan

Ingrediente:

500 g cartofi cu coaja alba, ulei de masline
piper, piper alb, maghiran, boia, chimen macinat,
usturoi verde, cimbru, busuioc, oregano, smintina.
1 piept de pui taiat fisii subtiri, 1 vou,
1 ceasca lapte, sare , piper alb,
2 linguri faina, 1 lingura susan.

Pentru ornat: trei fire usturoi verde
ridichi de luna, marar verde.

Cartofi picanti si pui cu susan retete cu cartofi cartofi facuti picanti retete ramaneasca cu cartofi picanti pui cu susan reteta chinezeasca de pui cu susan snitel de pui cu susan ficat cu smintina

Cotlet cu maghiran

Ingrediente:

4 cotlete de porc, 100 ml smintina
1 lingura faina, sare, maghiran
1 foaie de dafin, mustar , hrean, ulei .
Pentru decor: frunze proaspete de spanac.

Cotlet cu machiran reteta ardeleneasca cotlet cu machiran foaie verde machiran cu cotlet cotlete cu maghiran mancare cu cotlete de porc cotlete de pork la ceaun cotlete de porc la cuptor electric cotlete de porc romanesti ficat cu smintina

Burete de mai

Burete de mai.
Calocybe gambosa sau Tricholoma georgii. Fam. Tricholomataceae.
Descriere: ciuperca comestibila, creste in grupuri pe sol, in pajisti, taieturi de padure, gradini, primavara si vara. Cand fructificatiile sunt tinere, palaria este emisferica apoi plana, carnoasa, cu diametrul de 6-12cm, neteda, de culoare alba-crem sau alba-cenusie cu nuante galbui. Pe partea inferioara are lamele sinuoase, albe sau albe-cenusii. Piciorul de 4-8 cm lungime este albicios, tare, iar carnea alba, cu miros de faina si cu gust dulce.
Alimentatie- foarte bune calitati gastronomice. Utilizat pentru diferite preparate culinare (aluat de clatite, musaca, sos de ciuperci, supa, etc). se conserva bine. Dupa uscare isi pastreaza majoritatea calitatilor. Francezii o considera cea mai gustoasa ciuperca.
Medicina umana- principiile active pe care le contine au efect antibiotic, mai ales asupra stafilococilor care provoaca inflamatii purulente. Recomandata in meniurile diabeticilor.

burete de mai retete burete mai medinica burete mai diabet burete mai burete pentru diabet boli bureti mai ficat cu smintina

Buretele viperei

 

Buretele viperei.
Amanita phalloides. Fam. Amanitaceae.
Ciuperca foarte otravitoare.
Descriere- este cea mai otravitoare ciuperca. Palaria masoara 8-15cm diametru, la inceput are forma sferica, apoi intinsa, neteda, de culoare galbena ca lamaia, verzuie sau galbena verzuie, la centru mai inchisa. Pe suprafata prezinta usoare striuri brune ce pornesc din centru radiar spre margine. Lamelele sunt albe sau cu reflexe verzui. Piciorul de 5-10 cm lungime, subtire de 1-2cm in diametru, este alb cu pete transversale verzui, in zig zag, la partea superioara are un inel membranos, orientat in jos, la baza bulbos si infasurat intr-o teaca lobata, alba, membranoasa. Carnea este alba, cu miros si gust neplacute. Creste in paduri de conifere si de foioase, pe sol, uneori in grupuri. Poate provoca intoxicatii mortale chiar si atunci cand este consumata in cantitate mica.

Buretele viperei burete otravitor ciuperca foarte otravitoare cea mai otravitoare ciuperca ciperci fara antidot ciuperca galben verzuie bureti paduri conifere ciperci paduri foioase ficat cu smintina

Bureti iepuresti

Bureti iepuresti.
Polypilus umbellatus. Fam. Scutigeraceae.
Ciuperca comestibila intalnita in lunile VIII-IX pe cioate si la baza trunchiurilor de stejar unde formeaza tufe de 50cm.
Descriere- baziocarpul este alcatuit din mai multe palarii, sustinute de picioruse pornite dintr-un trunchi comun, cu aspect general umbeliform ramificat. Palaria plan-convexa cu diametrul de 2-3 cm ombilicata, marginea usor rasucita. Fata superioara pruinoasa, fin scuamoasa, bruna cenusie sau bruna deschis. Fata inferioara cu tuburi sporifere foarte scurte, lung-decurente pe picior, albe prevazute cu pori mici poligonali. Trunchiul si ramificatiile albicioase. Carnea subtire alba, moale, suculenta, gust dulceag, miros de faina.
Alimentatie- valoare alimentara mica. Folosita numai in stadiul tanar.

Bureti iepuresti bureti iulie bureti septembrie bureti trunchi de stejar burete iepure ciuperca iepure tipuri de ciuperci clasificare ciuperci ficat cu smintina

Ciuperci asiatice- Cordyceps

 

Ciuperci asiatice- Cordyceps.
(Cordyceps sinensis).
Cordycepsul este o ciuperca considerata ca un „cadou al zeilor” fiind cunoscuta si utilizata in medicina traditionala chineza de mai bine de 1200 de ani. Numele de cordyceps inseamna „iarna larva, vara planta” si se datoreaza faptului ca intr-o parte a ciclului sau biologic, in calitate de ciuperca, exista sub forma de planta, iar in cealalta sub forma de insecta (aflata in stadiul de larva). Acest fapt este mentionat pentru prima data in „Noul concept al farmacologiei” aparuta in China in 1757.
Etapele de metamorfoza si de simbioza (sau mai bine zis parazitoza) a cordycepsului pot fi rezumate astfel: vara dupa maturarea sporilor ciupercii, acestia se imprastie si nimerind pe larva omida) unui anumit fluture o paraziteaza, trecand de la stadiul vegetal la cel animal. Larva infectata se ingroapa in pamant unde hiberneaza sub forma de gogoasa, timp in care sporii de ciuperca se hranesc cu nutrientii din larva. Daca acestia se termina, cordycepsul este nevoit sa treaca la alimentarea cu radacinile unor plante, rezistand sub pamant la foame, frig si lipsa de oxigen vreme destul de indelungata. Primavara sporii trec la cresterea sub forma de planta, formeaza spori si ciclul se repeta.
Cordycepsul se gaseste destul de rar si poate fi intalnit la altitudini in jur de 3500m, in locuri izolate din Tibet, in provinciile Siciuani, Iuninani si Tanhai. Miceliul ciupercii este bogat in nutrienti si componenti biologici activi, din care putem enumera: acid cordycepic, acid glutamic, manitol, proteine, aminoacizi, polizaharide, magneziu si calciu, substante care fac din aceasta ciuperca extraordinara un mijloc de ameliorare a tonusului organismului.

Ciuperci asiatice- Cordyceps ciuperca cadoul zeilor Noul concept al farmacologiei ciuperca altitudine ciuperca tibet Stimuleaza funcţiile organismului din punct de vedere fizic psihic şi imunitar protectoare renale şi pulmonare scade nivelul colesterolului ficat cu smintina

Hrib tiganesc

Hrib tiganesc.

Boletus satanas. Fam Boletaceae.

Denumiri populare: buretele dracului, burete rosu, hribul dracului, manatarca dracului.

Descriere- Ciuperca toxica, otravitoare, este foarte otravitoare si creste pe sol in padurile de foioase. Fructificatia are o palarie mare de 10-20 si chiar 30 cm in diametru, groasa, bombata cenusie sau alba-cenusie usor patata cu galben sau verzui. Pe partea inferioara prezinta niste pori fini, de culoare rosie-sangerie, care la atingere se coloreaza in albastru. Carnea este alba sau galbena-deschis, iar la contact cu aerul se albastreste. Are gust dulceag. Piciorul este foarte gros si umflat, bulbos, rosiatic la baza si galbui spre partea superioara. Prezinta pe toata suprafata o ornamentatie sub forma de retea, rosie ca sangele.

Toxicologie- principiile toxice nu sunt cunoscute. Suspecta de a contine muscarina. Consumata produce tulburari gastrointestinale cu dureri violente ce pot dura cateva zile, fara a fi letala. Unele persoane o suporta.

 


 

 

buretele dracului burete roşu hribul dracului mânatarca dracului hrib tiganesc ciuperca toxica ciuperca otravitoare ficat cu smintina

Hrib

Hrib.


Boletus edulis. Fam. Boletaceae.

 

Denumiri populare: burete, hrichi, manatarca, manatarca pietroasa, mitarca rosie, nitarca, pita vacii, pitaqrca, pitoanca, painea padurii.


Descriere- ciuperca comestibila foarte buna la gust, comuna în padurile de fag, de stejar si de conifere. Creste izolata sau în grupuri. Fructificatia este sub forma de palarie si picior. Palaria este de culoare castanie-bruna, bombat la început, hemisferica, devine întinsa. Tulpinile sporifere sunt simple albicioase, apoi galbene. Porii de aceiasi culoare au tulpini sporifere circulari. Piciorul e umflat la baza, are culoare galben deschis, ornamentat cu o retea sub palarie, este alb, tare cu gust si mkiros placut. Creste primavara, toamna, vara, izolata sau în grupuri în padurile de foioase si conifere în luminisuri. Este foarte buna. Se recomanda sa nu se recolteze exemplare prea tinere pentru a nu fi confundata cu alte tipuri de ciuperci care pot fi otravitoare.


Alimentatie-valoare alimentara foarte mare. Pe piata mondiala este cotata ca avand calitati deosebite ocupand locul II dupa trufa de iarna (Tube melanopsporum). Folosit la supe, pateuri,, umpluturi pentru cornuri, mancare cu orez, papricas, varza umpluta cu ciuperci, etc. În unele zone se mureaza. Se usuca în felii subtiri însirate pe ata. Uscat devine mai placut la gust.

 

burete hrichi manatarca manatarca pietroasa mitarca rosie nitarca pita vacii pitarca pitoanca painea padurii hrib hiriba ficat cu smintina



Cuvinte cautate

litiaza bazinetala morcovescu florin pilaf de orez cu pui masca pentru arsuri solare supa de legume toamna placinta cu brinsa sare de lamaie in engleza prajitura hencles www.maica domnului.ro preparate din cartofi gaina cu sos de ceapa retete prajituri de casa ardelenesti leon diaconul coaste de vinat la gratar salata de sarbatori
 
213.136.76.7