Ghidul celor cu ficatul in pioneze



Manastirea Antim Ivireanu

 



Este manastire de calugari, 7 vietuitori, cu hramul “Duminica Tuturor Sfintilor” (26 iunie). Se afla in municipiul Bucuresti.

Manastirea Antim Ivireanu Duminica Tuturor Sfintilor Bucuresti Merisanu Olga Greceanu Alexandrescu pictat ulei Gh. Tattarescu cutie argint manastiri bucuresti manastiri bucurestene biserici bucuresti Ghidul celor cu ficatul in pioneze

Manastirea Eroii Neamului

 



Este manastire de calugarite, 9 vietuitoare, reinfiintata in 1991, cu hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil" (8 noiembrie). Se afla in satul Guranda, com. Durnesti, jud. Botosani, la 32 km E de Botosani (pe DN Botosani - Stefanesti) si 16 km de Stefanesti-Prut

Manastirea Eroii Neamului manastire de calugarite hramul Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil satul Guranda com. Durnesti jud. Botosani monahia Teodora Valasincu manastiri botosani manastiri botosenene manastiri judetul botosani Ghidul celor cu ficatul in pioneze

Caldabosi ( Caltabosi)

Ingrediente:

• mate groase (bine spãlate în apã rece)
• mãruntaie – inimã bojoci, ficat, splinã – cam 1,5 kg
• 500g carne foarte grasã de la gât
• 2 cepe (cui îi place)
• 0,5 kg sorici (sau cât s-a adunat)
• sare, piper, ienibahar, maghiran (dupã gust)
• 500 g orez fiert cât sã rãmânã tare (pentru cine vrea), bine spãlat



...mai departe

Caldabosi ( Caltabosi) mate groase mãruntaie inimã ficat ficat splinã carne grasa soric caltabos preparare caldaboj ardelenesc cum se face caldabojul cum se face caltabojul reteta simpla caldaboj Ghidul celor cu ficatul in pioneze

Placinta ardeleneasca

Ingrediente:

• 500 g fãinã • 0,500 litru apã caldã • sare
• 1 pahar untdelemn – plus 4 linguri pentru stropit si uns
 

placinte ca in ardeal Placinta ardeleneasca cu ceapa si ciperci marar retete traditionale de ciuperci placinta somesana creata retete transilvanene de placinta placinta cu branza placinta cu varza Ghidul celor cu ficatul in pioneze

Alexandru cel Bun

Alexandru cel Bun, fiul lui Roman I MuÅŸat, a fost domnul Moldovei între anii 1400 - 1432 ÅŸi i-a succedat la tron lui Iuga, îndepartat de Mircea cel Batrân. Potrivit celor scrise de Grigore Ureche, Alexandru cel Bun a întreprins o importanta opera de organizare politica, administrativa ÅŸi ecleziastica a Moldovei.

Alexandru cel Bun mitropolia Moldovei tronul moldovei tron medieval grigore ureche organizare politica organizare administrativa chilia cetatea alba Ghidul celor cu ficatul in pioneze

Ficatei de pui cu legume

Ingrediente:

300 g cartofi noi, 200 g spanac tinar, 2 dovlecei
3 morcovi, 2 cepe mari, ulei
sare si piper, 2 rosii, 300 g ficatei.

Ficatei de pui cu legume retete cu ficat si legume legume gratinate cu ficat de pui retete usoare din ficat prepararea ficatului cu legume mancare din ficat de pui mancare din ficat de porc Ghidul celor cu ficatul in pioneze

Rulada cu ciuperci

Ingrediente:

10 felii foarte subtiri carne de vita, 5 ciuperci
usturoi, patrunjel ,marar
crema de brinza, ulei, sare si piper.

Rulada cu ciuperci aperitiv rulada cu ciuperci rulada ciobaneasca cu ciuperci retea usoara rulada rulada simpla cu ciuperci rulada la aperitiv Ghidul celor cu ficatul in pioneze

Ficat cu smintina

Ingrediente:

1 kg fie at porc, 3 cepe, sare, piper, 2 Iinguri faina
100 g smintina, 3 Iingurite mustar, 150 ml lapte
4-5 catei usturoi, 1 ceasca vin alb.

Ficat cu smintina reteta cu ficat de porc ficatel de porc cu smatana sos de smantana cu ficat retete traditionala sos smantana retete ardelleneasca de ficat porc reteta ficat de pui cu smantana Ghidul celor cu ficatul in pioneze

Buretele viperei

 

Buretele viperei.
Amanita phalloides. Fam. Amanitaceae.
Ciuperca foarte otravitoare.
Descriere- este cea mai otravitoare ciuperca. Palaria masoara 8-15cm diametru, la inceput are forma sferica, apoi intinsa, neteda, de culoare galbena ca lamaia, verzuie sau galbena verzuie, la centru mai inchisa. Pe suprafata prezinta usoare striuri brune ce pornesc din centru radiar spre margine. Lamelele sunt albe sau cu reflexe verzui. Piciorul de 5-10 cm lungime, subtire de 1-2cm in diametru, este alb cu pete transversale verzui, in zig zag, la partea superioara are un inel membranos, orientat in jos, la baza bulbos si infasurat intr-o teaca lobata, alba, membranoasa. Carnea este alba, cu miros si gust neplacute. Creste in paduri de conifere si de foioase, pe sol, uneori in grupuri. Poate provoca intoxicatii mortale chiar si atunci cand este consumata in cantitate mica.

Buretele viperei burete otravitor ciuperca foarte otravitoare cea mai otravitoare ciuperca ciperci fara antidot ciuperca galben verzuie bureti paduri conifere ciperci paduri foioase Ghidul celor cu ficatul in pioneze

Ciuperci asiatice- Cordyceps

 

Ciuperci asiatice- Cordyceps.
(Cordyceps sinensis).
Cordycepsul este o ciuperca considerata ca un „cadou al zeilor” fiind cunoscuta si utilizata in medicina traditionala chineza de mai bine de 1200 de ani. Numele de cordyceps inseamna „iarna larva, vara planta” si se datoreaza faptului ca intr-o parte a ciclului sau biologic, in calitate de ciuperca, exista sub forma de planta, iar in cealalta sub forma de insecta (aflata in stadiul de larva). Acest fapt este mentionat pentru prima data in „Noul concept al farmacologiei” aparuta in China in 1757.
Etapele de metamorfoza si de simbioza (sau mai bine zis parazitoza) a cordycepsului pot fi rezumate astfel: vara dupa maturarea sporilor ciupercii, acestia se imprastie si nimerind pe larva omida) unui anumit fluture o paraziteaza, trecand de la stadiul vegetal la cel animal. Larva infectata se ingroapa in pamant unde hiberneaza sub forma de gogoasa, timp in care sporii de ciuperca se hranesc cu nutrientii din larva. Daca acestia se termina, cordycepsul este nevoit sa treaca la alimentarea cu radacinile unor plante, rezistand sub pamant la foame, frig si lipsa de oxigen vreme destul de indelungata. Primavara sporii trec la cresterea sub forma de planta, formeaza spori si ciclul se repeta.
Cordycepsul se gaseste destul de rar si poate fi intalnit la altitudini in jur de 3500m, in locuri izolate din Tibet, in provinciile Siciuani, Iuninani si Tanhai. Miceliul ciupercii este bogat in nutrienti si componenti biologici activi, din care putem enumera: acid cordycepic, acid glutamic, manitol, proteine, aminoacizi, polizaharide, magneziu si calciu, substante care fac din aceasta ciuperca extraordinara un mijloc de ameliorare a tonusului organismului.

Ciuperci asiatice- Cordyceps ciuperca cadoul zeilor Noul concept al farmacologiei ciuperca altitudine ciuperca tibet Stimuleaza funcţiile organismului din punct de vedere fizic psihic şi imunitar protectoare renale şi pulmonare scade nivelul colesterolului Ghidul celor cu ficatul in pioneze



Cuvinte cautate

osteoporoza si complicatiile ei pirau ioan reteta de chec zupa nicolaie mavrocordat, martie 1719 - septembrie 1730 iahnie de fasole la ceaun cu ciolan chec negresa reteta pizza in engleza rulada aperitiv cu cascaval prisacaru vasilica-ionel analize - biochimice recete de salate horjea viorel cuptorul brancovenesc salata boeuf ornamente
 
213.136.76.7