Mihai Viteazul, domn al Tarii Rominesti



Adam Monastery


 


The monastery of Adam is a monks monastery. It was reestablished in 1991. It's patron is "Adormirea Maicii Domnului" (15 august)

Adam Monasterym monasteries in romania descover romania monasteries in galati travel in romania monasteries romanian churches Mihai Viteazul, domn al Tarii Rominesti

O, ce veste minunata

 O, ce veste minunata,
 In Viflaim ni se-arata,
 Cerul stralucea,
 Ingerul venea,
 Pe-o raza curata.



 Ca, la Viflaim, Maria,
 Savarsind calatoria,
 Intr-un mic salas,
 Langa-acel oras,
 S-a nascut Mesia.

O ce veste minunata ce vedere minunata colinda o ce veste minunata o ce veste minunata cantata in transilvania Mihai Viteazul, domn al Tarii Rominesti

Am plecat sa Colindam

Domn, Domn sa-naltam
Domn, Domn sa-naltam
Am plecat sa colindam
Domn, Domn sa-naltam
Cind boerii nu-s acasa
Domn, Domn sa-naltam
Domn, Domn sa-naltam
Domn, Domn sa-naltam

Vezi video: Am plecat sa Colindam


 

Am plecat sa Colindam colinde ardelenesti colind domn Domn sa-naltam colinda Mihai Viteazul, domn al Tarii Rominesti

Aseara pe-nserate

Aseara pe-nserate
Fecioara Maria
In Viflaim cetate
Calatorind sosea
Si fiind obosita
Salas isi cauta
In Viflaimul mare
Nimenea n-o lasa

Vezi video: Aseara pe-nserate

Aseara pe-nserate colinda frumoasa din transilvania aseara colinda cea mai frumoasa aseara pe nserate colinda ardeleneasca Mihai Viteazul, domn al Tarii Rominesti

Colinde, colinde de Mihai Eminescu

Colinde, colinde!
E vremea colindelor,
Caci gheata se-ntinde
Asemeni oglinzilor
Si tremura brazii
Miscând ramurelele,
Caci noaptea de azi-i
Când scânteie stelele.

solinde colinde de Mihai Eminescu colind poezie de mihai eminescu colinde poezii Mihai Viteazul, domn al Tarii Rominesti

Alexandru al II-lea Mavrocordat

Alexandru al II-lea Firaris Mavrocordat, a fost domnitor în Moldova: 12 ianuarie 1785 - 14 decembrie 1786.

Era fiul lui Ioan Mavrocordat, fratele lui Constantin Mavrocordat. Înainte de a fi domnitor a fost dragoman al PorÅ£ii. Ca domnitor a fost în relaÅ£ii bune atât cu Rusia cât ÅŸi cu Austria, care se pregateau pentru razboi împotriva Turciei.

Alexandru al II-lea Mavrocordat domnitori moldoveni domni in moldova alexandru alexandru mavrocordat domnitori romani Mihai Viteazul, domn al Tarii Rominesti

Alexandru Callimachi


Alexandru Callimachi, a fost domnitor în Moldova: 6 mai 1795 - martie 1799.

Era fiul lui Ioan Teodor Callimachi ÅŸi era un om blând ÅŸi înÅ£elept. A marit "vadraritul" pentru a putea satisface lacomia turcilor. Fiind satul de domnie, a cerut de trei ori sa fie mazilit pâna ce a reuÅŸit sa i se aprobe solicitarea. Dupa domnie, s-a retras la Constantinopol unde a ÅŸi murit.
 

Alexandru Callimachi domnitor in moldova mazilit de trei ori politica in moldova medievala romania medievala Mihai Viteazul, domn al Tarii Rominesti

Alexandru cel Bun

Alexandru cel Bun, fiul lui Roman I MuÅŸat, a fost domnul Moldovei între anii 1400 - 1432 ÅŸi i-a succedat la tron lui Iuga, îndepartat de Mircea cel Batrân. Potrivit celor scrise de Grigore Ureche, Alexandru cel Bun a întreprins o importanta opera de organizare politica, administrativa ÅŸi ecleziastica a Moldovei.

Alexandru cel Bun mitropolia Moldovei tronul moldovei tron medieval grigore ureche organizare politica organizare administrativa chilia cetatea alba Mihai Viteazul, domn al Tarii Rominesti

Alexandru cel Rau

Domnitor al Å¢arii RomâneÅŸti (aug. 1592 — sep. 1593). Fiul lui Bogdan LapuÅŸneanu, domnitorul Moldovei.
Începuturile domniei. Este învestit iniÅ£ial ca domnitor al Moldovei, în iunie 1592, dar este transferat pe scaunul Å¢arii RomâneÅŸti în locul lui Åžtefan Surdul, domn ÅŸters.

Alexandru cel Rau domn in tara romaneasca si moldova istoria medievala a romanilor cronica a sasilor stocker averi si venituri bani visterie Mihai Viteazul, domn al Tarii Rominesti

Ciuperci asiatice- Cordyceps

 

Ciuperci asiatice- Cordyceps.
(Cordyceps sinensis).
Cordycepsul este o ciuperca considerata ca un „cadou al zeilor” fiind cunoscuta si utilizata in medicina traditionala chineza de mai bine de 1200 de ani. Numele de cordyceps inseamna „iarna larva, vara planta” si se datoreaza faptului ca intr-o parte a ciclului sau biologic, in calitate de ciuperca, exista sub forma de planta, iar in cealalta sub forma de insecta (aflata in stadiul de larva). Acest fapt este mentionat pentru prima data in „Noul concept al farmacologiei” aparuta in China in 1757.
Etapele de metamorfoza si de simbioza (sau mai bine zis parazitoza) a cordycepsului pot fi rezumate astfel: vara dupa maturarea sporilor ciupercii, acestia se imprastie si nimerind pe larva omida) unui anumit fluture o paraziteaza, trecand de la stadiul vegetal la cel animal. Larva infectata se ingroapa in pamant unde hiberneaza sub forma de gogoasa, timp in care sporii de ciuperca se hranesc cu nutrientii din larva. Daca acestia se termina, cordycepsul este nevoit sa treaca la alimentarea cu radacinile unor plante, rezistand sub pamant la foame, frig si lipsa de oxigen vreme destul de indelungata. Primavara sporii trec la cresterea sub forma de planta, formeaza spori si ciclul se repeta.
Cordycepsul se gaseste destul de rar si poate fi intalnit la altitudini in jur de 3500m, in locuri izolate din Tibet, in provinciile Siciuani, Iuninani si Tanhai. Miceliul ciupercii este bogat in nutrienti si componenti biologici activi, din care putem enumera: acid cordycepic, acid glutamic, manitol, proteine, aminoacizi, polizaharide, magneziu si calciu, substante care fac din aceasta ciuperca extraordinara un mijloc de ameliorare a tonusului organismului.

Ciuperci asiatice- Cordyceps ciuperca cadoul zeilor Noul concept al farmacologiei ciuperca altitudine ciuperca tibet Stimuleaza funcţiile organismului din punct de vedere fizic psihic şi imunitar protectoare renale şi pulmonare scade nivelul colesterolului Mihai Viteazul, domn al Tarii Rominesti



Cuvinte cautate

uraturi pentru profesori de anul nou paloare x60uce vremea petrosani kappa ionut eugen lucut nicolae iacob manastirea invierea retete rapide si gustoase orhita cum se prepara ghebele masa revelion retete mitar ani baicea florea lapte de magneziu mamaliga pe paturi
 
213.136.76.7