prajituri cu mac



Buretele cerbilor

Buretele cerbilor.
Scoleroderma aurantium Fam. Sclerodermataceae.
Ciuperca ne comestibila, toxica intalnita in lunile VII-IX- pe solurile argiloase aflate in panta, insorite din etajul montan.
Descriere- Diametrul 3-7cm cu peridia carnoasa, groasa, elastica, brun-galbuie cu numeroase proeminente poligonale, mai inchise la culoare. Carnea alba-roz, apoi negricioasa albastruie, strabatuta de fibre albe, miros neplacut.
Toxicitate- produce tulburari gastro-intestinale si nervoase, dar trecatoare. Intoxicatia se manifesta mai ales prin stare de rau, greturi, voma, frisoane, diaree, colici stomacale violente.

Buretele cerbilor bureti cerb intoxicatii ciuperci ciuperci greturi ciuperci diaree ciuperci miros urat toxinfectii alimentare ciuperci prajituri cu mac

Ciuperci otravitoare si ciuperci comestibile

 

Ciuperci periculoase, otravitoare, toxice, indigeste.
Foarte toxice care produc sindromul muscarian:
Amanita muscaria= muscarita, palaria sarpelui, buretele serpesc, bureti pestriti, burete de gaze ai Inocybe patouillardi.
Simptomele sindromului muscarian: la 2-3 ore dupa mancare apare o salivatie abundenta, transpiratie abundenta, lacrimi, tremuraturi, frisoane, sughit, iar pupilele sunt micsorate.
Produc sindromul panterian:
Amanita pantherina= buretele pestrit, buretele bulos.
Simptomele sindromului panterian:
Tulburari digestive aparute la 2-3 ore dupa ce au fost mancate ciupercile (voma, diaree, arsuri stomacale), apoi o stare de excitatie ca un fel de betie, ras nebunesc, halucinatii, accese de furie, mers de betiv, si în final stare de prostatie.
Sindromul neurotoxic este produs de:
Entoloma lividium.
Semnele sindromului neurotoxic: tulburari gastrointestinale violente: scaune multe, lichide, sanghinolente, dureri si crampe abdominale violente.
Sindromul hemolitic (tulburari vasomotorii) este produs de:
Gyromitra esculenta= zgarciogi grasi, ciuciuleti, zgarciogi.
Gyromitra infula, Coprinus atramentarius= popenchi: Coprinus insignis.
Ergotism.
Sunt produse de Claviceps purpurea= cornul secarei.
Indigestii genereaza:
Bolletus satanas=buretele tiganesc, buretele rosu, buretele dracului.
Russula emetica=stupitul dracului, stupitul satanei, vinetica focului, painisoara piperata.
Tricholoma paradinum, Pleurotus olearius, Psalliota xanthoderma, Clavaria formosa= malosel, barba caprei, togmacel.
Simptomele indigestiei: usoare arsuri stomacale, greata, voma, diaree de scurta durata, rareori transpiratii.

Atentie! Toate ciupercile alterate sunt foarte periculoase

Ciuperci periculoase otravitoare toxice indigeste Ciupercile comestibile Ciuperci comestibile şi care se port folosi în medicina muscariţa palaria şarpelui buretele şerpesc bureţi pestriţi burete de gâze prajituri cu mac

Galbiori

Galbiori.
Cantharellus cibaris, Fam. Cantharellaceae.
Denumiri populare: burete galben, ciga mica, ciuciuleti galbiori, ciureti, unghia caprei, urechiusa.
Descriere- ciuperca comestibila cu palaria de culoare galbena, ca galbenusul de ou, in forma de palnie, de 5-10cm diametru. Marginea este rasfranta si ondulata. Lamelele se prelungesc pe picior, au culoare galbena, piciorul de 3-4 cm lungime si 2 cm grosime, carnos. Carnea este alba in interior si galbena spre exterior, cu miros si gust placut. Creste in padurile de fag si mesteacan, precum si in padurile de rasinoase, formand grupuri numeroase. Se intalneste din iunie pana in octombrie.
Alimentatie- valoare alimentara foarte mare. Foarte cautati. Nu sunt viermanosi. Utilizati la diferite preparate culinare. Pentru iarna se conserva in sare, se usuca sau se mureaza. Prin uscare si macinare se obtine praful de ciuperca care se adauga la diferite mancaruri de ciuperci sau alte mancaruri.
Atentie! Se poate confunda cu Omphalotus olearius. Aceasta are lamelele neregulate.

galbiori burete galben ciga mica ciuciuleti galbiori ciureti unghia caprei urechiusa ciuperci paduri fag si mesteacan ciuperci din iunie pana in octombrie conserva de ciuperci cu sare ciuperci uscate pentru iarna ciuperci murate pentru iarna prajituri cu mac

Ciuperci asiatice- Cordyceps

 

Ciuperci asiatice- Cordyceps.
(Cordyceps sinensis).
Cordycepsul este o ciuperca considerata ca un „cadou al zeilor” fiind cunoscuta si utilizata in medicina traditionala chineza de mai bine de 1200 de ani. Numele de cordyceps inseamna „iarna larva, vara planta” si se datoreaza faptului ca intr-o parte a ciclului sau biologic, in calitate de ciuperca, exista sub forma de planta, iar in cealalta sub forma de insecta (aflata in stadiul de larva). Acest fapt este mentionat pentru prima data in „Noul concept al farmacologiei” aparuta in China in 1757.
Etapele de metamorfoza si de simbioza (sau mai bine zis parazitoza) a cordycepsului pot fi rezumate astfel: vara dupa maturarea sporilor ciupercii, acestia se imprastie si nimerind pe larva omida) unui anumit fluture o paraziteaza, trecand de la stadiul vegetal la cel animal. Larva infectata se ingroapa in pamant unde hiberneaza sub forma de gogoasa, timp in care sporii de ciuperca se hranesc cu nutrientii din larva. Daca acestia se termina, cordycepsul este nevoit sa treaca la alimentarea cu radacinile unor plante, rezistand sub pamant la foame, frig si lipsa de oxigen vreme destul de indelungata. Primavara sporii trec la cresterea sub forma de planta, formeaza spori si ciclul se repeta.
Cordycepsul se gaseste destul de rar si poate fi intalnit la altitudini in jur de 3500m, in locuri izolate din Tibet, in provinciile Siciuani, Iuninani si Tanhai. Miceliul ciupercii este bogat in nutrienti si componenti biologici activi, din care putem enumera: acid cordycepic, acid glutamic, manitol, proteine, aminoacizi, polizaharide, magneziu si calciu, substante care fac din aceasta ciuperca extraordinara un mijloc de ameliorare a tonusului organismului.

Ciuperci asiatice- Cordyceps ciuperca cadoul zeilor Noul concept al farmacologiei ciuperca altitudine ciuperca tibet Stimuleaza funcţiile organismului din punct de vedere fizic psihic şi imunitar protectoare renale şi pulmonare scade nivelul colesterolului prajituri cu mac

Ciuperci otravitoare

Ciuperci otravitoare.
in comparatie cu numarul mare al ciupercilor, cele otravitoare reprezinta un procent destul de mic. Actiunea lor toxica se datoreste unor substante numite alcaloizi. Toxicitatea alcaloizilor este diferita la diverse specii de ciuperci. Cea mai toxica dintre ele este Amanita phalloidea care provoaca intoxicatii mortale. Ea contine mai multe substante toxice ca: falina (cu actiune hemolitica), amanitina, faloidina.
Simptomele de intoxicare apar abia dupa 8-12 ore de la consumarea ciupercilor si constau in dureri de stomac, voma, diaree, tulburari nervoase, paralizia inimii. in functie de cantitatea de ciuperci ingerate intoxicatul poate sa traiasca intre 24 ore si 6 zile.
Speciile Amanita verna si Amanita virosa produc simptome asemanatoare cu prima. A. Muscaria contine substanta toxica muscarina care provoaca sindromul muscarian ce se manifesta prin tulburari gastrointestinale si nervoase, halucinatii, dar foarte rar acesta intoxicatie este mortala. Tulburari asemanatoare dau si A. pantherina precum si alte specii. De pilda: Tricholoma tigrinum, Hebeloma crustuliniforme s.a. provoaca tulburari gastrointestinale. Chiar si ciupercile inofensive sau comestibile, daca sunt consumate in cantitate prea mare, pot cauza indigestii.

dureri de stomac voma diaree tulburari nervoase paralizia inimii tulburari gastrointestinale şi nervoase halucinaţii indigestie ciuperci Ciuperci otravitoare prajituri cu mac

Ghebe de padure

Ghebe de padure.

Xerula longipes. Fam. Tricholomaceae.

Ciuperca comestibila intalnita in perioada VIII-X pe sol, prin paduri de foioase si tufarisuri. Palaria convexa, diametrul 4-8cm. Fata superioara brun-deschis sau brun-roscata, cu mici proeminente mameliforme, carnos coriacee, paros catifelata. Fata inferioara cu lamele libere, distantate, albe sau alb-galbui. Piciorul fusiform, paslos catifelat, striat sulcat, inalt de 7-22cm, diametrul 0,5-1cm. Carnea cu gust amarui.

Alimentatie- valoare alimentara mare- gustoasa, utilizata in diferite preparate culinare.

Ghebe de padure cand se culeg ghebele cum se gatesc ghebele cum se fac ghemele retete ghebe prajituri cu mac

Conservarea carnii

Industria alimentara a descoperit si foloseste de foarte mult timp metode de consenvare a carnii. Noi nu le vom descriem pe toate.
Cea mai veche metoda de conservare a carnii este uscarea. Uscarea carnii trebuie aplicata doar in anumite limite, caci uscarea totala duce la deshidratarea exagerata a celulelor, la asemenea modificari in carne incit ea devine necomestibila. Prin uscarea exagerata a carnii se distrug celulele, acestea piezindu-si capacitatea de absortie si legare a apei.
O alta metoda este congelarea. Macelariile desfac adesea carne congelata prin metode de congelare rapida, industriala.



Decongelarea este o operatie care cere o mare grija, deoarece o procedura incorecta poate sa distruga produsul. Decongelarea se face la o temperatura cit mai apropiata de 0oC, chiar daca aceasta necesita un timp mai indelungat. Daca decongelam carnea la o temperatura mai ridicata (15-20 gr C) trebuie sa ferim carnea de curentii de aer, pentru a evita factorii care favorizeaza evaporarea. In caz ca decongelarea se face in apa, temperatura acesteia sa nu depaseasca 15 grade C.

...mai departe

Conservarea carnii Conservarea carnii de porc Conservarea carnii proapete de porc conserve de porc conserve de carne Conservarea carnii porc taiat prajituri cu mac

Miel cu vinete

Ingrediente:

1 kg spata de miel fara os, 500 g rosii,
2 vinete lunguiete, 2 cepe, 3 catei de usturoi,
3  linguri ulei de masline, 20 g unt,
2 linguri otet alb, 100 ml vin alb sec,
1 foaie de dafin, cateva fire de menta,
sare, piper alb macinat

Miel cu vinete retata miel cu vinete vinete cu miel retete masa de pasti masa de pasti ardeal masa romaneasca de pasti prajituri cu mac

Codul bunelor maniere

Reguli de baza ale "Codului Bunelor Maniere"
 
 
 
 1. La spectacole de teatru, opera, gale sau expozitii, vom merge imbracati elegant.
 
 
 
 2. Cand ne intalnim cu cineva pe strada, nu vom ramane in mijlocul strazii sau in mijlocul trotuarului.
 
 
 
 3. Nu ne vom intrerupe niciodata interlocutorul, in cadrul unei discutii.

 
 
 4. Autoprezentarea se obisnuieste frecvent, in diferite ocazii: intr-o societate mai numeroasa, la solicitarea unei vizite, la prezentarea in fata superiorului pe care inca nu l-ai cunoscut.


 
 
 5. intr-un restaurant sau bar, barbatul va intra mereu primul.

codul bunelor maniere bune maniere prajituri cu mac

Masa de Craciun si de Revelion -1

Masa de Craciun si de Revelion

Pasteta cu peste

Ingrediente (pentru 4-6 persoane): 750 g file de peste alb (salau, merluciu), 1 tulpina mare de praz (taiata rondele), inca 1 tulpina de praz tocata marunt, 2 fasii de coaja de lamaie, 1/4 lingurita nucsoara rasa, 8 boabe de piper, 2 foi de dafin, 6 fire patrunjel, 1 1/2 cesti de lapte, 30 g unt, 1 catel de usturoi zdrobit,  1/2 ceasca ceapa verde taiata, 1 kg cartofi fierti si facuti piure, piper macinat, 1 lingurita boia dulce. Pentru sos: 2 linguri faina, lapte sau smantana.




Mod de preparare: Se incinge cuptorul. Se pune pestele intreg, impreuna cu prazul taiat rondele, coaja de lamaie, nucsoara, boabele de piper, foile de dafin si firele de patrunjel, se toarna peste ele laptele si se lasa sa fiarba incet, la foc mic, circa 15 minute - fara capac. Apoi se scot din oala, iar zeama se strecoara si se pastreaza pentru sos. - Intr-o cratita separata, se topeste untul si se calesc circa 7 minute, la foc mic, usturoiul, prazul tocat marunt si ceapa verde. Se scoate jumatate din compozitie si se pune deoparte. Sosul: Peste compozitia ramasa in cratita, se presara faina si se amesteca bine. Zeama pusa deoparte se masoara si i se adauga lapte sau smantana subtire, ca sa fie o ceasca si jumatate. Se toarna peste faina si se pune pe foc sa se ingroase, amestecand intruna. Se taie pestele bucati si se introduce in sos. - Prazul pus deoparte (calit in unt, impreuna cu usturoiul si ceapa verde) se amesteca cu piureul de cartofi. Se unge o cratita mai joasa si se toarna mai intai pestele cu sos, pe urma piureul de cartofi; se pipereaza, se presara cu boia si se da pasteta la cuptor, circa 20 de minute, pana ce se rumeneste frumos.

Pui umplut cu miez de paine

Ingrediente (pentru 6 persoane): 3 felii de costita afumata taiate bucatele, 6 felii de paine integrala fara coaja, 3 cepe mici tocate, 2 linguri nuca zdrobita, 2 linguri stafide, 1/4 ceasca patrunjel verde tocat, 1 ou batut usor, 1/4 ceasca lapte, 1 pui (circa 1,4 kg), sare, piper macinat, 45 g unt topit, 1-2 linguri ulei, 1-2 linguri sos de soia, o ceasca si jumatate apa, 1 catel de usturoi (presat), 1 lingura faina.


 

Carne de porc cu sos portocale Pasteta cu peste Pui umplut cu miez de paine retete de craciun masa de craciun masa de revelion prajituri cu mac



Cuvinte cautate

iacoboia george-catalin chiftelute la gratar prajitura kinder pinguin cu ciocolata milka gagiu vasilica mutescu ioan emilian oh christmas tree reteta cas constantin radovici uratura de urs versuri bunta levente-zoltÁn stroia romulus insuficienta mitrala preparate din mate de porc mancare de limba cu portocale miroiu alexandru
 
213.136.76.7