ROSCA DUMITRU



Manastirea Probota


 


Este manastire de calugari, 5 vietuitori, reinfiintata in 1990, cu hramul "Sfantul Nicolae" (6 decembrie). Se afla in com. Dolhasca, jud. Suceava, la 20 km N de Pascani si 28 km NV de Falticeni. Este citata ca biserica (manastirea) "Sfantul Nicoale din Poiana", la 1391

 

Manastirea Probota manastire de calugari com. Dolhasca jud. Suceava necropola domneasca ateliere de broderie covoare. ROSCA DUMITRU

Manastirea Tismana

Este manastire de calugarite, 56 vietuitoare, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" (15 august). Se afla in apropierea com. Tismana, jud. Gorj, la 37 km NV de Targu Jiu, 19 km E de Baia de Arama si la 5 km de localitatea Tismana

Manastirea Tismana manastire de calugarite hramul Adormirea Maicii Domnului ctitorita din lemn Baia de Arama si la 5 km localitatea Tismana transformari neogotice Radu cel Mare atelier de covoare icoane pe sticla ROSCA DUMITRU

Manastirea Vasiova

 
 


Sfantul Ilie de la Izvor, este manastire de calugarite, reinfiintat din 1990, cu hramul "Sfantul Ilie" (20 iulie) si cu zi de pelerinaj.

Manastirea Vasiova Caras-Severin Resita Caransebes Macarie Gusca izvor cu ape tamaduitoar atelier de pictat icoane ROSCA DUMITRU

Manastirea Voronet

 
 


Este manastire de calugarite, 6 vietuitoare, cu hramul “Sfantul Gheorghe” (23 aprilie). Se afla in localitatea Voronet, in apropierea orasului Gura Humorului, jud.Suceava, la 5 km SV de Gura Humorului, 36 km E de Campulung Moldovenesc si 41 km SV de Suceava.

Manastirea Voronet Stefan cel Mare si Sfant albastru Mitropolitul Grigorie Roasca Daniil Sihastru munoment UNESCO atelier pentru icoane ROSCA DUMITRU

Burete de roua

Burete de roua.
Coprinus micaceus. Fam. Coprinaceae.
Ciuperca intalnita in foarte multe locuri in special unde exista lemn in putrefactie, sau la baza copacilor. Se gaseste din luna Mai pana in noiembrie.
Palaria aproape sferica, apoi conica, campanulata de 2-5cm, la inceput acoperita cu un val fainos. Fata superioara striata galbena-ruginie sau roscata, la maturitate glabra si crapata. Fata inferioara cu lamele scurte, inegale aproape libere, albe apoi negricioase.
Piciorul alb fara inel inalt de 5-10 cm diametrul 0,3-0,6cm. Carnea alba, fara miros caracteristic.
Alimentatie- consumata in unele zone din tara sub forma de supa, papricas sau pregatita cu oua. Se evita consumarea bauturilor alcoolice inainte de masa cel putin 24 ore, pentru ca substantele active ce le contine ciuperca, in combinatie cu alcoolul provoaca intoxicatii. De la culegere nu rezista decat cateva ore.

Burete de roua bureti de roua ciuperci de roua ciuperci pe trunchi ciuperci in mai ROSCA DUMITRU

Ghebe de brad

Ghebe de brad.
Lepiata clypeolaria. Fam Agaricaceae.
Ciuperca comestibila intalnita in perioada august-octombrie pe sol prin padurile de foioase si rasinoase. Palaria convexa, diametrul 4-8cm. Fata superioara cu pielita descuamata in numeroase scvame mici, concentrice, brune, roscate sau ocracee, asezate pe un fond albicios, in centru neteda si mai inchisa la culoare. Fata inferioara cu lamele albicioase. Piciorul cilindric, inalt de 4-10cm, diametrul 0,4-1cm, alb sau cenusiu-brun, cu inel flocos, nepersistent, sub inel cu suprafata lanoasa-restul de val.
Alimentatie- valoare alimentara mica. Utilizata pentru diferite preparate culinare. Pentru iarna se conserva in otet, dupa ce in prealabil s-a fiert.

Ghebe de brad perioade ciuperci ciuperci comestibile vara ciupeci comestibile toamna ghebe in otet conserve in otet conserve pentru iarna in otet ciperci fierte in otet ROSCA DUMITRU

Clitocibe

Clitocibe.
Clitocybe alexandri. Fam. Tricholomataceae.
Descriere: ciuperca comestibila intalnita in lunile IX-X pe solul padurilor de rasinoase din etajul montan. Palaria groasa carnoasa cu diametrul de 10-15cm. Fata superioara roscat bruna. Fata inferioara cu lamele decurente, brune crem. Piciorul lung de 5-7cm, cu diametrul de 2-4cm, alb murdar, lanos la baza.
Alimentatie- ciuperca cu mare valoare alimentara utila la diferite preparate culinare.

Clitocibe ciuperca comestibila ciuperci paduri rasinoase paduri etaj montan ciuperca rosiatica ciuperca reteta ROSCA DUMITRU

Ghebe de padure

Ghebe de padure.

Xerula longipes. Fam. Tricholomaceae.

Ciuperca comestibila intalnita in perioada VIII-X pe sol, prin paduri de foioase si tufarisuri. Palaria convexa, diametrul 4-8cm. Fata superioara brun-deschis sau brun-roscata, cu mici proeminente mameliforme, carnos coriacee, paros catifelata. Fata inferioara cu lamele libere, distantate, albe sau alb-galbui. Piciorul fusiform, paslos catifelat, striat sulcat, inalt de 7-22cm, diametrul 0,5-1cm. Carnea cu gust amarui.

Alimentatie- valoare alimentara mare- gustoasa, utilizata in diferite preparate culinare.

Ghebe de padure cand se culeg ghebele cum se gatesc ghebele cum se fac ghemele retete ghebe ROSCA DUMITRU



Cuvinte cautate

perles ploaie prajitura delicia ormenisan petru salate moldovenesti cozonac trandafir i aperitive pentru mese festive salata de vinete2 artimov vaniusa despre cunostinta lumeasca reteta tiramisu cu piscoturi preparare spaghete roman ciprian-pavel uraturi mai scurte apifonda de vanzare
 
213.136.76.7